FINO-ÚGRIC, -Ă, fino-ugrici, -ce, adj. 1. (În sintagma) Limbă fino-ugrică = (la pl.) familie de limbi din nordul și din centrul Europei și din nordul Asiei, din care fac parte finlandeza, maghiara etc.; (și la sg.) limbă aparținând acestei familii. 2. Care aparține limbilor fino-ugrice, privitor la aceste limbi. Studii fino-ugrice. – După fr. finno-ougrien, germ. finnisch-ugrisch. Vezi definitia »

OROGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la orografie. [Cf. fr. orographique]. Vezi definitia »

HÍPIC, -Ă adj. Referitor la cai(i de curse) sau la cursele de cai. [Cf. fr. hippique]. Vezi definitia »

căvârgíc s.n. (reg., înv.) rasă de oi cu lână roșie-negricioasă și cu carnea excelentă. Vezi definitia »

SPELEOLÓGIC, -Ă adj. Speologic. [< fr. spéléologique]. Vezi definitia »