COMPROMIȚĂTÓR, -OÁRE adj. de natură a compromite. (<compromite + -ător) Vezi definitia »

CUIBUȘÓR, cuibușoare, s. n. Diminutiv al lui cuib; cuibuleț. – Cuib + suf. -ușor. Vezi definitia »

supletór, supletóri, adj. (înv.) care completează. Vezi definitia »

BISECTÓR, -OÁRE I. adj. care împarte în două părți egale. ◊ plan bisector = plan care împarte un unghi diedru în două diedre egale. II. s. f. semidreaptă cu originea în vârful unui unghi, interioară lui și formând unghiuri congruente cu laturile acestuia. (< fr. bissecteur) Vezi definitia »

vâslitór (rar) s. m., pl. vâslitóri Vezi definitia »