ASTEÍSM s. n. figură retorică constând în deghizarea unei laude sau a unei flatări sub aparența blamului ori a reproșului. (< fr. astéisme) Vezi definitia »

LUTERANÍSM s. n. Doctrină a protestantismului german, întemeiată în sec. XVI de Martin Luther, care consideră esențială pentru mântuire credința și nu cultul religios, pe care l-a simplificat. – Din fr. luthéranisme. Vezi definitia »

PARKINSONÍSM s.n. Denumire dată unor sindroame similare celor din boala lui Parkinson, boală degenerativă a sistemului nervos central, caracterizată prin tremurături și rigiditate musculară. [< it. parkinsonismo]. Vezi definitia »

ELECTRODINAMÍSM s. n. Totalitatea fenomenelor produse de un curent electric. – Din fr. électrodynamisme. Vezi definitia »

TANTRÍSM s.n. Curent religios hinduist care a apărut ca o reacție împotriva interdicțiilor religioase și sociale ale brahmanismului, introducând în cult unele elemente populare. [< fr. tantrisme]. Vezi definitia »