hóbot (hóbote), s. n. – 1. (Trans.) Nas exagerat de mare. – 2. Stinghia din spate de la sanie. – 3. Văl de mireasă. – 4. Văl în general. – Var. obot. Sl. chobotŭ „bot” și „coadă” (Tiktin; DAR), cf. bg. hobot, rus. chobot „trompă”. – Der. înhobota, vb. (a pune vălul de mireasă). Vezi definitia »

CULÓT, culote, s. n. Piesă izolantă montată la partea inferioară a unui tub electronic, în care sunt prinse rigid piciorușele conectate ca electrozi. – Din fr. culot. Vezi definitia »

AZÓT s.n. Element gazos incolor, inodor și insipid, care intră în compoziția aerului atmosferic în proporție de circa patru cincimi; nitrogen. [< fr. azote, cf. gr. a – fără, zoe – viață]. Vezi definitia »

COVERCÓT s.n. Stofă de lână, având o țesătură deasă. [< engl., fr. covercoat]. Vezi definitia »

cargobót (cargobóturi), s. n. – Cargou. Engl. cargo-boat, din sp. cargo. Vezi definitia »