BĂIȚUÍ, băițuiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi suprafața unui corp cu baiț. – Baiț + suf. -ui. Vezi definitia »

ZDUPUÍ, zdúpui, vb. IV. Tranz. A da (cu cineva) de pamânt. (zdup + suf. -ui) Vezi definitia »

tăgăduí (-uésc, -ít), vb. – A nega, a dezminți. Mag. tagadni (Cihac, II, 529; Gáldi, Dict., 97). – Der. tăgadă, s. f. (negație; contestație), deverbal sau din mag. tagad; tagă, s. f. (negație), sec. XVII, înv.; tăgăduială, s. f. (negație); tăgăduicios, adj. (îndoielnic), înv.; tăgăduitor, adj. (care tăgăduiește). Vezi definitia »

pahuí, pers. 3 sg. pahuiéște, vb. IV refl. (reg.; despre ochi) a se împăienjeni, a se încețoșa. Vezi definitia »

a pune zăbală asului expr. (cart.) a-și păstra asul deasupra pachetului de cărți împărțite la pocher. Vezi definitia »