ostropắț (-țuri), s. n. – (Mold.) Fel de mîncare din carne de pasăre sau de vînat cu sos picant cu oțet și usturoi. – Var. (Munt.) ostropel. Comp. din sl. ostro- „picant, înțepător”, cu bg., sb. pečeno „friptură”, pentru comp., cf. bg. ostrovrăh „ascuțit la vîrf”, ostroglav „cu cap ascuțit” etc. Cf. Cihac, II, 232 (după Tiktin, din ostrop ‹ sl. ostru și sl. drobu „potroace”; după Scriban, din sl. *ostropici). Vezi definitia »

MĂIUȚ, măiuțe, s. n. Măiug. – Mai + suf. -iuț. Vezi definitia »

pistruíț, -ă, adj. (reg.; despre animale) pestriț. Vezi definitia »

omenéț, -eáță, omenéți, -țe, adj. (reg.) omenos. Vezi definitia »

văsúț (reg., rar) s. n., pl. văsúțe Vezi definitia »