măcríș s. m. – Plantă (Rumex acetosa). Bg. mokreš, din mokăr „umed” (Conev 43; Pascu, Beiträge, 53). Der. de la macru nu e probabilă (Pușcariu, Dim., 117); după ipoteza neverosimilă a lui Scriban, ar fi vorba de un cuvînt dacic sau germanic. – Cf. macrină, s. f. (umiditate), din bg. mokrina (Pascu, Beiträge, 17), pe care Candrea-Dens., 1037, îl derivau în mod greșit din macru. Vezi definitia »

sălbănáș s.n. (reg.) tip de cusătură cu care se împodobesc mânecile cămășii la portul popular. Vezi definitia »

SULIȚÁȘ, sulițași, s. m. Ostaș, în vechea orgnizare a armatei, care purta suliță; sulițar, lăncier. – Suliță + suf. -aș. Vezi definitia »

giumbúș (giumbúșuri), s. n. – Ghidușie, caraghioslîc. – Mr. giumbușe, megl. giămbuș. Tc. cümbüs (Șeineanu, II, 190; Roesler 69; Lokotsch 752); cf. ngr. τσιμπούσι, bg. ğumbĭuš. Este dublet al lui gimbiș, s. n. (Munt., rar, haz, ghidușie). – Der. giumbușlîc, s. n. (ghidușie, caraghioslîc), din tc. cambazlik „acrobație”, confundat cu cuvîntul anterior. Vezi definitia »

ZULÚȘ, -ȘĂ, zulúși, -e, adj., s.m. și s.f. (Locuitor) Care aparține unei populații negroide din Africa australă, din grupul bantu. · s.f. Limbă vorbită de zuluși. (din fr. zoulou) Vezi definitia »