CUTÚMĂ s. f. normă de drept nescrisă, adoptată prin tradiție; consuetudine. (< fr. coutume) Vezi definitia »

corhánă (corháne), s. f. – Povîrniș, pantă abruptă. – Var. corhă (Trans.), corhăneală (Trans. de Sud), corho(do)l (Trans.). Rut. kurhan (Scriban), caz în care ar fi dublet al lui gorgan. După Cihac, II, 493, ar fi cuvînt înrudit cu mag. korha „putred”, korhány „pămînt vegetal”, etimon ce ar fi potrivit și pentru corhan (var. torhan), s. m. (varietate de gîndac, Blatta germanica), deoarece resturile putrezite sînt mediul preferat al acestor insecte. – Der. corhănos, adj. (înclinat); corhăni, vb. (a împinge buștenii pe coastă în jos). Vezi definitia »

CHEMOREZISTÉNȚĂ s.f. Rezistență a germenilor microbieni sau a altor organisme parazitare la antibiotice, la substanțe chimioterapice ori paraziticide. [Var. chimiorezistență s.f. / < germ. Chemoresistenz]. Vezi definitia »

BLEFAROPTÓZĂ s.f. (Med.) Cădere a pleoapei superioare. [< fr. blépharoptose, cf. gr. blepharon – pleoapă, ptosis – cădere]. Vezi definitia »

TRANSCONDUCTÁNȚĂ s. f. conductanță de transfer a energiei de la un generator la un receptor. (< fr. transconductance) Vezi definitia »