CONCATENÁȚIE s.f. (Lit.) Figură de stil constând în înlăturarea membrelor unei perioade prin unele cuvinte împrumutate de la un membru precedent; înlănțuire de anadiploze succesive; conexiune; epiplocă. [< fr. concaténation, lat. concatenatio]. Vezi definitia »

RINOPLASTÍE, rinoplastii, s. f. Operație chirurgicală plastică sau reparatorie, efectuată cu scopul de a reface un nas distrus, urât conformat sau mutilat, prin grefarea sau prin transplantarea unei porțiuni de piele din altă parte a corpului. – Din fr. rhinoplastie. Vezi definitia »

VEGETÁȚIE s. f. 1. creștere, dezvoltare a plantelor; totalitatea funcțiilor care permit dezvoltarea unei plante. 2. totalitatea plantelor și a fitocenozelor care populează un anumit teritoriu. 3. (med.; pl.) excrescențe patologice care se formează la suprafața unui organ. (< fr. végétation, lat. vegetatio) Vezi definitia »

FOTOGRAMMETRÍE s.f. Ramură a topografiei care se ocupă cu ridicarea planurilor și a hărților pe baza fotogramelor; fototopografie. [Gen. -iei. / < fr. photogrammétrie, cf. gr. phos – lumină, gramma – scriere, metron – măsură]. Vezi definitia »

prósie (prósii), s. f. – Pămînt desțelenit refolosit la culturi. Sl., cf. slov. prosje „cultură de mei” (Cihac, II, 295; Tiktin); meiul se semăna de obicei pentru a odihni pămîntul. În Mold. Vezi definitia »