SPAHÍE, spahii, s. m. (Reg.) Mare proprietar de pământ; moșier, boier. – Sb. spahija. Vezi definitia »

BRADIKINEZÍE (‹ fr. {i}; gr. bradys „lent” + kynesis „mișcare”) s. f. Încetinire patologică a mișcărilor voluntare întîlnită în unele tulburări psihice, encefalită etc. Vezi definitia »

DISOCIÁȚIE, disociații, s. f. Disociere. ♦ Rezultatul unei disocieri. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. dissociation, lat. dissociatio. Vezi definitia »

AZOTEMÍE s.f. Prezența în sânge a compușilor azotați (uree, acid uric etc.) [< fr. azotémie, cf. fr. azote – azot, gr. haima – sânge]. Vezi definitia »

MISTIFICÁȚIE s. f. mistificare. (< fr. mystification) Vezi definitia »