GRĂDEÁ, grădele, s. f. (Reg.) Nuia din care se împletesc unele garduri; p. ext. (la pl.) gard împletit din nuiele. [Var.: grădélă s. f.] – Refăcut din grădele (pl. lui grădelă < scr. gradela). Vezi definitia »

Antichitátea (epoca) s. f., g.-d. Antichitắții Vezi definitia »

culmea cea mai inalta a muntilor Carpati Vezi definitia »

ALTMÍNTRELEA adv. v. altminteri. Vezi definitia »

buceá (bucéle), s. f. – 1. Căptușeală metalică în interiorul unui butuc de roată. – 2. Cerc, manșon, inel în general. Var. buccea, boccea, bucșe(a), bocșa, bocie. Lat. bŭccella „guriță” (Candrea-Dens., 190; DAR); cf. it. buccella, prov. bucella „îmbucătură mică”. Rezultatul normal, bucea, pare a fi suferit influența pol. buks(a) „butucul roții” (› rom. bucșe), cf. Cihac, II, 31, și poate a lui boccea. În orice caz, etimonul nu este perfect clar (cf. Graur, BL, V, 90). Vezi definitia »