PARAFÓC s.n. Zid mic dintr-un material refractar, făcut pentru a apăra de flăcări partea mai sensibilă a unei căldări cu abur. [< para- + foc, după fr. pare-feu, it. parafuoco]. Vezi definitia »

DOBITÓC, -OÁCĂ, dobitoci, -oace, subst., adj. 1. S. n. Animal patruped (domestic). 2. S. m. și f., adj. (Peior.) (Om) care este lipsit de inteligență sau de bun-simț. – Din sl. dobytŭkŭ. Vezi definitia »

horjóc, horjoáce, s.f. (reg.) 1. mătură din foi de porumb cu care se curăță hornul; șterț. 2. coada cociorvei (uneltei cu care se scoate jăraticul din cuptor). Vezi definitia »

POTRÓC s. n. v. potroacă. Vezi definitia »

ANDRÓC, androace, s. n. (Reg.) Fustă de flanelă sau de lână. – Săs. angderrock, onderrock. Vezi definitia »