FOLIAȚIÚNE s. f. v. foliație. Vezi definitia »

OPÚNE, opún, vb. III. 1. Tranz. A pune în fața cuiva sau a ceva, ca împotrivire, un lucru, un argument etc. ♦ Refl. A se împotrivi (rezistând sau făcând uz de forță), a pune piedici, a ține piept; a zădărnici. 2. Tranz. A pune față în față două sau mai multe ființe sau lucruri pentru a scoate în evidență, prin comparație, deosebirile dintre ele. 3. Refl. (Despre unghiuri) A fi așezat, într-o figură geometrică, în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi; (despre laturi) a fi așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre unghiuri. [Prez. ind. și: (reg.) opúi] – Din lat. opponere, fr. opposer (după pune). Vezi definitia »

ASPIRAȚIÚNE s. f. v. aspirație. Vezi definitia »

CONTAGIÚNE, contagiuni, s. f. Transmitere a unei boli de la un om la altul; molipsire, contaminare. ♦ (Înv.) Epidemie, molimă. [Pr.: -gi-u-] – Din fr. contagion, lat. contagio, -onis. Vezi definitia »

MANCIPAȚIÚNE s.f. v. mancipație. Vezi definitia »