CEASLÓV, ceasloave, s. n. Carte bisericească cuprinzând anumite rugăciuni și cântări pentru diferite ceasuri (4) ale zilei și care servea cândva și ca abecedar. [Var.: ceasoslóv s. n.] – Din sl. časoslovŭ. Vezi definitia »

AZOV, Marea ~, sector al Mării Negre, legat de aceasta prin str. Kerci; 39 mii km². Ad. medie: 7 m; ad. max. 15 m; salinitate medie: 10-13‰. În ea se varsă Donul și Kubanul. Pr. porturi: Taganrog, Mariupol, Eisk. Înghețată iarna. Pescuit. Numeroase stațiuni de odihnă. Vezi definitia »

BEKETOV, Nikolai Nokolaevici (1827-1911), chimist rus. Prof. univ. la Harkov și Moscova. Cercetări în domeniul chimiei fizice; a pus bazele aluminotermiei. Vezi definitia »

BUTLEROV, Aleksandr Mihailovici (1828-1866), chimist rus. Prof. univ. la Kazan și Petersburg. Fondatorul teoriei structurii chimice, care stă la baza chimiei organice moderne. A sintetizat trimetilcarbinolul, a obținut izobutilena, urotropina. Vezi definitia »

RẤȘCOV, râșcovi, s. m. Ciupercă comestibilă cu pălăria de culoare portocalie-cărămizie și cu picior galben-portocaliu, care crește prin pădurile de fag și de brad și care secretă un latex (Lactarius deliciosus). – Cf. ucr. ryžok, ryžka. Vezi definitia »