RĂUFĂCĂTÓR, -OÁRE, răufăcători, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care face sau aduce (mult) rău altora, care contravine legilor morale și sociale; făcător de rele. – Rău + făcător. Vezi definitia »

FULGERĂTÓR, -OÁRE, fulgerători, -oare, adj. 1. Iute (ca fulgerul), rapid. 2. Fig. (Despre privire) Rapid; pătrunzător. – Fulgera + suf. -ător. Vezi definitia »

ȘTEMUITÓR s. n. daltă cu vârful bont, folosită pentru ștemuire. (< ștemui + -tor) Vezi definitia »

EVALUATÓR s.m. Expert autorizat a stabili valoarea unei nave, a unei avarii sau pagube ori a unui obiect. [Pron. -lu-a-. / < fr. évaluateur]. Vezi definitia »

POLENIZATÓR, -OÁRE I. adj., s. n. (factor, agent) care asigură polenizare. II. s. n. plantă al cărei polen fecundează florile altor plante. (< fr. pollinisateur) Vezi definitia »