COMPROMÍTE vb. III. 1. tr., refl. A (se) pune într-o situație critică, într-o lumină nefavorabilă; a (se) discredita. 2. tr. A primejdui; a strica, a distruge. [P.i. compromít, perf.s. -isei, part. -is. / < lat. compromittere, cf. fr. compromettre]. Vezi definitia »

CONJUGALITÁTE s. f. caracter conjugal. (< engl. conjugalyty) Vezi definitia »

LUCIDITÁTE s. f. Însușire a unei persoane sau a unei minți lucide; claritate în gândire. ♦ Deplinătate a funcțiilor intelectuale; stare de conștiență. – Din fr. lucidité. Vezi definitia »

RETRACTILITÁTE s. f. Însușirea de a se strânge, de a fi retractil. – Din fr. rétractilité. Vezi definitia »

LACRIMOGENITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este lacrimogen. [Et. incertă]. Vezi definitia »