Definita cuvantului prăvălac
prăvălác, prăvăláce, s.n. (înv. și reg.) 1. povârniș, pantă, coastă. 2. (în loc. adv.) de-a prăvălacul = de-a dura, de-a berbeleacul, de-a rostogolul, peste cap. 3. tăvălug; cilindru; rolă.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu prăvălac
ORGIÁC, -Ă, orgiaci, -ce, adj. (Rar) Cu caracter de orgie; orgiastic. [Pr.: -gi-ac] – Din fr. orgiaque. Vezi definitia »
barác (-că), adj. – Rasă de cîine cu păr mult, originară din Asia. Tc. barak (Hasdeu 2481). Vezi definitia »
ambroziac,-a,ambroziaci,-ce,adj[Livr.]Cu parfum de ambrozie;p.ext.minunat.[Pr,:-zi-ac]-Din fr.ambrosiaque. Vezi definitia »
ciobîrnác (-ce), s. n. – 1. Hîrdău, ciubăr. – 2. Par care servește la transportat ciubere. Mag. csöbörnek „de ciubăr”, de la csöbör „ciubăr” (Scriban, Arhiva, 1912; DAR). De la aceeași rădăcină provine ciobîrlac, s. n. (linguroi), care pare a fi deformare de la cuvîntul anterior. Vezi definitia »
mazdrác (-ci), s. m. – 1. Ghioagă, măciucă. – 2. Par, țăruș. Tc. muzrak, din arab. mizrak (Miklosich, Türk. Elem., II, 128; Meyer 277; Șeineanu, II, 253; Lokotsch 1476; Berneker, II, 63), cf. ngr. μισδράϰι, alb. mazdrak, bg. măzdrak, sb. mizdrak. De aici pare a proveni mazdrop, s. m. (Arg., flăcău voinic, om tare). Vezi definitia »