Definita cuvantului prăvălitură
prăvălitúră1, prăvălitúri, s.f. 1. (înv. și reg.) prăvălire. 2. (reg.) pantă, povârniș; loc abrupt, povârnit. 3. (reg.) arătură negrăpată.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu prăvălitură
BELINOGRÁMĂ s. f. imagine transmisă prin belinograf. (< fr. bélinogramme) Vezi definitia »
FOTOCRÓNICĂ s. f. cronică jurnalistică bazată pe fotografii. (< foto1- + cronică) Vezi definitia »
ERGÓNĂ, ergone, s. f. Nume generic dat unor substanțe organice (enzime, hormoni, vitamine) din constituția celulelor vii, a căror acțiune constă în stimularea funcțiunilor celulare. – Din fr. ergones. Vezi definitia »
arababúră s. f. – Dezordine, încurcătură, scandal. – Var. harababură, (h)alababură. Tc. anababulla, sau ngr. ἀλλαμπάμπολλα, cu var. ἀναμπαμποῦλα și ἀναμπουμποῦλα (DAR). Pare a fi creație expresivă, comună și altor limbi; cf. lat. med. baburra „nebunie” (Du Cange; Castro 174), ngr. βαβοῦρα cu același sens, ven. alabalá „în chip confuz”, sp. zurriburri. Vezi definitia »
BURUIENÚȚĂ, buruienuțe, s. f. Diminutiv al lui buruiană. – Buruiană + suf. -uță. Vezi definitia »