Definita cuvantului prăvoi
prăvói, -oáie, s.m. și f. (reg.) 1. (s.f.) bârnă care leagă între ei (în partea de sus) stâlpii unei case. 2. (s.f.) bârnă care se pune deasupra ușorilor ușii și ai ferestrei. 3. (s.m.) ușor la ușă.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu prăvoi
năbói2, s.n. (reg.) pană de lemn groasă și mare, cu care se despică buticii. Vezi definitia »
ostoí (ostoiésc, ostoít), vb. – A calma, a liniști. – Var. ostoia, ostei(a), ostia, ustoia, ust(e)ia. Sl. ustojati „a domina” (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 364). – Der. ostoi, s. n. (odihnă, răgaz), deverbal contruit modern. Vezi definitia »
strói (-iuri), s. n. – (Înv.) Pedeapsă militară, bătaie. Sl. (rus.) stroĭ „ordin de bătălie” (Cihac, II, 375; Bogaci, BF, V, 237). Vezi definitia »
stoi, -ie, adj. (reg.) care nu poate fi clintit; de neclintit. Vezi definitia »
zăvói (-oáie), s. n. – Pădurice la cotitura unui rîu. – Megl. zăvoi. Sl. zavoj „învîrtire” (Tiktin; Conev 40); pentru semantism, cf. crivină. Vezi definitia »