Definita cuvantului prăznicar
prăznicár, prăznicáre, s.n. 1. (înv. și reg.) icoană pe care o sărută credincioșii când merg la altar și când ies din biserică, înaintea miruitului. 2. (înv.: în forma: prăznicer) carte cuprinzând slujbele diferitelor sărbători sau praznice bisericești.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu prăznicar
DINȚÁR, dințare, s. n. 1. Unealtă cu care se înclină dinții ferăstrăului de o parte și de alta a pânzei lui. 2. Grătar în dreptul scocului morii. – Dinte + suf. -ar. Vezi definitia »
PROTESTATÁR, -Ă adj. Care conține un protest; de protest. // s.m. și f. Cel care protestează, care prezintă un protest. [Cf. fr. protestataire]. Vezi definitia »
POLÁR adj. 1. Referitor la poli (2), de la poli. ♦ Zonă polară = zonă cuprinsă între latitudinile de 75° și poli. 2. Referitor la polii unui magnet sau ai unei pile electrice. ♦ Referitor la un corp sau la un mediu care prezintă polaritate. 3. (Mat.) Coordonate polare = numere reale care determină poziția unui punct în plan. 4. (Fil.) Care se află în raport de polaritate (1), care prezintă polaritate. [Cf. fr. polaire]. Vezi definitia »
HRONICÁR, hronicari, s. m. (Înv.) Cronicar (1). – Hronic + suf. -ar. Vezi definitia »
INTERAURICULÁR, -Ă adj. Între, dintre auricule. [< inter- + auricular]. Vezi definitia »