Definita cuvantului botă
bótă (bóte), s. f. – Băț, toiag, par. – Var. boată. Mag. bot (DAR), din sl. bŭtŭ; prin urmare este dubletul lui bîtă. Se folosește în Mold. și Trans. – Der. botaș, s. m. (hăitaș); botcă, s. f. (bobîrnac), pe care DAR îl derivă de la botă „butoi”; botei (var. botău), s. n. (turmă), pus în legătură de Diculescu, Elementele, 444, cu gr. βότον, și cu botă de Drăganu, Dacor., VI, 263; botie, s. f. (inflorescență).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu botă
cítă, cíte, s.f. (reg.) semn făcut de oameni la măsurarea unui loc. Vezi definitia »
vătmăníță s. f., g.-d. art. vătmăníței; pl. vătmăníțe Vezi definitia »
boșimánă (-și-) (limbă) s. f., g.-d. art. boșimánei Vezi definitia »
NECROPLÁSMĂ s. f. citoplasmă inactivă, asemănătoare celei din sămânța moartă. (< fr. nécroplasme) Vezi definitia »
ȘARNIÉRĂ s.f. 1. Balama. 2. Încheietura celor două valve ale cochiliei unei moluște. 3. Punct de joncțiune al unui sistem de fortificații, al unei cute geologice, al unei articulații etc. 4. Fâșie de hârtie gumată îndoită în formă de V, cu care se lipesc mărcile poștale în albume. [Pron. -ni-e-. / < fr. charnière]. Vezi definitia »