METILCETÓNĂ s. f. Compus organic lichid cu miros caracteristic, utilizat ca solvent și ca intermediar la fabricarea unor medicamente și rășini sintetice; butanonă. – Din fr. méthylcétone. Vezi definitia »

cercílă, cercíle, s.f. (reg.) bagaj. Vezi definitia »

LÁNDRĂ, landre, s. f. 1. (Reg.) Ceată gălăgioasă, grămadă. ◊ Expr. A pleca (sau a se ține) landră = a merge în cârd, ținându-se scai unul de altul. 2. Plantă agățătoare cu flori purpurii și violete (Vicia striata). Vezi definitia »

zaharáză s. f., g.-d. art. zaltarázei; pl. zaharáze Vezi definitia »

bască, s. f. sg. arest; pușcărie; închisoare. Vezi definitia »