șugubắț (-eáță), adj. – 1. Asasin. – 2. Periculos. – 3. Poznaș. Sl. dušegubĭcĭ (Șeineanu, Semasiol., 216; Tiktin), cf. deșugubină, apropiat prin etimologie populară de a șugui „a glumi”. Vezi definitia »

VIULÉȚ, viuleți, adj. m. Diminutiv al lui viu². ◊ (Expr.) Viu-viuleț = viu, nevătămat. – Din viu² + suf. -ul-eț. Vezi definitia »

cleánț (cleánțuri), s. n. – 1. Pas, defileu. – 2. Stîncă, țanc. Sb. klanac (gen. klánca), după Drăganu, Dacor., III, 704 și DAR. În Banat și Trans de Sud. Vezi definitia »

nepotúț, -ă, s.m. și f. (reg.) nepoțel, nepotuc. Vezi definitia »

ANȚẮRȚ adv. (Reg.) Acum doi ani. – Lat. anno tertio. Vezi definitia »