AUTOLITOGRAFÍE s. f. procedeu de reproducere tipografică, pe o placă de metal sau de hârtie, a lucrărilor executate direct pe piatra litografică. (< auto¹- + litografie) Vezi definitia »

ASÚMPȚIE s. f. 1. (fil.) actul de a asuma, de a presupune. 2. (log.) premisă minoră. (< fr. assomption, lat. assumptio) Vezi definitia »

SUPERREÁCȚIE s. f. procedeu special de receptare a undelor radioelectrice, care permite augmentarea sensibilității prin varierea gradului de reacție. (< fr. superréaction) Vezi definitia »

TIMPANOTOMÍE s.f. (Med.) Paracenteză a timpanului. [Gen. -iei. / < fr. tympanotomie]. Vezi definitia »

DIHOTOMÍE, dihotomii, s. f. 1. (Log.) Diviziune în două părți a unui concept, fără ca acesta să-și piardă înțelesul inițial. 2. Mod de ramificație a talului și a tulpinilor unor plante în două părți egale, care se împart la rândul lor în două părți egale etc. [Var.: dicotomíe s. f.] – Din fr. dichotomie. Vezi definitia »