MONOCULTÚRĂ, monoculturi, s. f. 1. Sistem de cultivare a aceleiași plante mai mulți ani în șir pe același teren. 2. Predominare a plantațiilor de un anumit fel, în cadrul unei țări, al unei regiuni etc. – Din fr. monoculture. Vezi definitia »

MEMBRÁNĂ s. f. 1. țesut animal sau vegetal, subțire și flexibil, care delimitează, acoperă și susține organele. 2. foiță subțire care separă două medii. 3. placă subțire și flexibilă care produce sau transmite sunetele prin vibrații. ◊ diafragmă. (< lat., it. membrana, fr. membrane) Vezi definitia »

STEATONECRÓZĂ, steatonecroze, s. f. (Med.) Necroză a țesutului gras. [Pr.: ste-a-] – Din fr. stéatonécrose. Vezi definitia »

RÁȘPĂ s. f. v. rașpel. Vezi definitia »

TUNSÚRĂ, tunsuri, s. f. (Rar) Tunsoare. – Din lat. tonsura (după tuns²). Vezi definitia »