Definita cuvantului prelucă
prelúcă, prelúci, s.f. (reg.) 1. poiană mică de pădure. 2. loc cultivat înconjurat de o pădure sau de un teren sterp. 3. loc nesemănat, rămas în interiorul unui loc semănat. 4. (înv.; în forma: preloacă) teren despădurit, arat și pregătit ca ogor. 5. izlaz, imaș. 6. luncă, crâng, zăvoi. 7. vale îngustă, vâlcea înfundată. 8. spărtură, despicătură, gaură; scobitură, loc prin care se scurge apa. 9. (în forma: prilucă) crestătură făcută în piciorul de sus al prispei. 10. staul pentru oi.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu prelucă
schirculíță, schirculíțe, s.f. (reg.) nume de plantă. Vezi definitia »
VINÁSĂ s.f. Lichid obținut ca reziduu după fermentarea și distilarea melasei de sfeclă. [< fr. vinasse]. Vezi definitia »
zălúță s. f., g.-d. art. zălúței; pl. zălúțe Vezi definitia »
PSIHOGENÉZĂ s.f. Parte a psihologiei care studiază nașterea și dezvoltarea vieții psihice a omului. [< fr. psychogenèse, cf. gr. psyche – suflet, genesis – generație]. Vezi definitia »
BĂRBÍȚĂ2, bărbițe, s. f. Mic șervețel de pânză sau de mușama care se leagă la gâtul copiilor mici când mănâncă. – Din barbă + suf. -iță. Vezi definitia »