OSPĂTĂRÍȚĂ, ospătărițe, s. f. 1. Angajată din sectorul comercial care servește pe consumatori și încasează contravaloarea consumației, într-un restaurant sau în alt local de consumație; chelneriță. 2. (Înv.) Patroană a unui birt, a unei ospătării; hangiță. – Ospătar + suf. -iță. Vezi definitia »

BENEDICTÍNĂ s. f. lichior prin macerarea în alcool a unor plante aromate, preparat la început după rețeta călugărilor benedictini. (< fr. bénédictine) Vezi definitia »

GEOACÚSTICĂ s. f. știință care detectează și analizează ultrasunetele prezente la suprafața globului terestru. (< fr. géoacustique) Vezi definitia »

SALÍNĂ s. f. mină de sare; ocnă. (< fr. saline, lat. salina, germ. Saline) Vezi definitia »

șófră, șófre, s.f. (reg.) pește mic, zvelt, de culoare albă-argintie cu gura oblică, ce trăiește în apele dulci; albișoară, albiță, sorean, obleț. Vezi definitia »