TRACTÓR, tractoare, s. n. Autovehicul cu mare putere de tracțiune folosit, în agricultură și în industrie, pentru a remorca diverse unelte, mașini sau vehicule; p. ext. autovehiculul definit mai sus, împreună cu unealta pe care o remorchează. – Din fr. tracteur. Vezi definitia »

ALOCUTÓR s. m. vorbitor. (< it. allocutore) Vezi definitia »

FLÚDOR s. n. aliaj din cositor pentru lipit, tras în formă filară. (n. com.) Vezi definitia »

DEGAZIFICATÓR s.n. Dispozitiv folosit pentru degazificare. [Var. degazeificator s.n. / cf. fr. degaséificateur]. Vezi definitia »

RĂZBITÓR, -OÁRE, răzbitori, -oare, adj. (Rar) Care răzbește; care străbate, care trece prin...; pătrunzător. – Răzbi + suf. -tor. Vezi definitia »