BIVALÉNȚĂ s.f. (Chim.) Însușire a elementelor bivalente. [< fr. bivalence]. Vezi definitia »

SCORÚȘĂ, scorușe, s. f. Fructul comestibil al scorușului (sau al scorușului de munte). – Din bg. skoruša. Vezi definitia »

TOPLIȚEÁNCĂ, toplițénce, s.f. Femeie născută și crescută în orașul Toplița (din județul Harghita). ♦ Locuitoare din orașul Toplița. (toplițean + suf. -că) Vezi definitia »

TRAVÉRSĂ s. f. 1. grindă transversală ca piesă de rezistență în construirea scheletului unui pod, a unei clădiri etc. ◊ piesă transversală sub șinele de cale ferată. ◊ bază de metal, drug, pârghie. 2. (mar.) parâmă fixată transversal față de direcția navei. 3. (mil.) mică ridicătură de pământ amplasată pe șanturile de tragere. 4. fâșie de pânză care se pune deasupra covorului pentru a-l proteja. (< fr. traverse) Vezi definitia »

pârciuitúră, pârciuitúri, s.f. (reg.) pârciuială, pârciuire. Vezi definitia »