SINGULARÍSM s.n. (Fil.) Concepție metafizică potrivit căreia universul este alcătuit dintr-un singur principiu sau are o singură cauză. [< germ. Singularismus]. Vezi definitia »

JANSENÍSM s.n. Mișcare religioasă apărută în Franța în sec. XVII ca o expresie a nemulțumirii păturilor intelectuale ale burgheziei și nobilimii față de regimul absolutist și față de dominația iezuiților și care propovăduia rigorismul moral. [< fr. jansénisme, cf. Jansénius – teolog olandez}. Vezi definitia »

EUHEMERÍSM s. n. Doctrina lui Euhemeros (sec. IV-III î.Hr.), potrivit căreia zeii nu sunt decât oameni de seamă divinizați. [Pr.: e-u-. – Var.: evhemerísm s. n.] – Din fr. évhémérisme. Vezi definitia »

PROFESIONALÍSM s. n. 1. profesionalitate. 2. cuvânt cu caracter tehnic folosit într-o anumită profesiune. (< fr. professionnaliste) Vezi definitia »

OLIMPIANÍSM s. n. (Livr.) Caracter olimpian, atitudine olimpiană. [Pr.: -pi-a-] – Olimpian + suf. -ism. Vezi definitia »