spoveduí (= spovedi) vb. (ind.prez. 1 spoveduiesc) Vezi definitia »

BENCHETUÍ, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. (Fam.) A chefui. – Benchet + suf. -ui. Vezi definitia »

tencui, tencuiesc v. t. a bate. Vezi definitia »

șfirțuí, șfirțuiésc, vb. IV (reg.) a însăila. Vezi definitia »

cheltuí (cheltuiésc, cheltuít), vb. – 1. A da o sumă de bani pentru a cumpăra sau plăti ceva. – 2. A irosi, a prăpădi, a risipi. – 3. (Trans.) A vinde. – 4. (Refl., înv.) A face cheltuieli. – 5. (Refl.) A se strădui. Mag. költeni „a cheltui” (Cihac, II, 488). – Der. cheltuială, s. f. (faptul de a cheltui; bani cheltuiți; risipă; înv., provizii, merinde); cheltuielnic (var. cheltuios), adj. (înv., risipitor); cheltuitor, adj. (risipitor). Din rom. provine rut. keltuwati „a cheltui” (Miklosich, Wander., 16, cf. Berneker 500). Vezi definitia »