Definita cuvantului memorie
MEMÓRIE s.f. 1. Proprietate a creierului omenesc de a reține, recunoaște și reproduce ceea ce și-a însușit în trecut; facultate intelectuală datorită căreia se rețin datele și cunoștințele căpătate. 2. Amintire. 3. Amintire păstrată de posteritate pentru oamenii iluștri. 4. Parte componentă a unui ansamblu electronic de calcul în care se pot memora informațiile necesare calculului; memorator. [Gen. -iei. / < lat. memoria, cf. it. memoria, fr. mémoire].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu memorie
AGHENȚÍE s. f. v. agenție. Vezi definitia »
RETRANSMÍSIE, retransmisii, s. f. Recepție și transmitere concomitentă a unor semnale de telecomunicații, a unei emisiuni radiofonice ori de televiziune primite de la alt post. [Var.: retransmisiúne s. f.] – Din fr. retransmission. Vezi definitia »
HIDROMANÍE s.f. (Med.) Tendință irezistibilă de a se arunca în apă. [Gen. -iei. / < fr. hydromanie, cf. gr. hydor – apă, mania – nebunie]. Vezi definitia »
HETEROTOPÍE, heterotopii, s. f. (Med.) Poziție anormală a unui organ; ectopie. – Din fr. hétérotopie. Vezi definitia »
AMIOSTENÍE s. f. atonie musculară. (< fr. amyosthénie) Vezi definitia »