EDIFÍCIU s.n. Clădire impunătoare, de mari proporții. [Pron. -ciu. / < lat. aedificium, cf. it. edificio, fr. édifice]. Vezi definitia »

liúliu interj. – (Mold., Trans.) Interjecție alintătoare în cîntecele de leagăn. Creație spontană, cf. rut. ljuli-ljuli (Berneker 759; Scriban). – Der. liuliuț, s. n. (Maram., leagăn); lului, vb. (a adormi cu cîntece de leagăn), pare o creație inventată de N. Crainic. Vezi definitia »

RUTÉNIU s. n. Element chimic, metal alb-argintiu din familia platinei, cu duritate foarte mare, care se întrebuințează la fabricarea filamentului pentru lămpile cu incandescență. – Din fr. ruthénium. Vezi definitia »

mocangiu, mocangii s. m. (peior.) om naiv / credul. Vezi definitia »

ORATÓRIU², -IE, oratorii, adj. (Înv.) Oratoric. – Din lat. oratorius. Vezi definitia »