BIOGEOCENOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază distribuția geografică a comunităților vegetale și animale. [Gen. -iei. / < fr. biogéocénologie]. Vezi definitia »

tăciunăríe s.f. (înv.) incendiere. Vezi definitia »

BIOPSÍE s. f. examinare la microscop a unei porțiuni dintr-un țesut sau organ, în scopul identificării unei boli. (< fr. biopsie) Vezi definitia »

TAXOLOGÍE s. f. studiu al clasificărilor. (< fr. taxologie) Vezi definitia »

SECRÉȚIE s. f. 1. producerea de către celulele unui organism animal sau vegetal a unor substanțe biochimice care sunt evacuate. 2. substanța astfel produsă. (< fr. sécrétion, lat. secretio) Vezi definitia »