VÉLIC, -Ă adj. (mar.) referitor la vele. ♦ centru (sau punct) ~ = centrul teoretic al suprafețelor totale ale velelor; centrul de presiune al vântului pe suprafața velaturii. (< fr. vélique) Vezi definitia »

ibóvnic (ibóvnici), s. m. – Iubit, amant. – Var. libovnic, (înv.) iubovnic, ibomnic. Sl. ljubovnikŭ (Candrea 151; DAR; Conev 58), cf. bg. libovnik. – Var. ibovnică, s. f. (iubită, amantă). Cf. iubi. Vezi definitia »

TELÚRIC, -Ă, telurici, -ce, adj. (Livr.) Care aparține Pământului, privitor la pământ; pământesc. ◊ Curent teluric = curent electric care circulă prin sol. – Din fr. tellurique. Vezi definitia »

GEOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la geologie. ◊ Diviziuni geologice = diviziuni în care a fost împărțit timpul scurs de la consolidarea scoarței Pământului până astăzi. ♦ Străvechi. [Cf. fr. géologique]. Vezi definitia »

CÍTRIC, -Ă, citrici, -ce, adj. (În sintagmele) Acid citric = acid organic care se găsește mai ales în sucul de lămâie. Plante citrice = familie de arbori și de arbuști fructiferi, având ca tip principal lămâiul. Fructe citrice (și substantivat, f.) = nume generic pentru fructele plantelor citrice (lămâi, portocale, mandarine etc.). ♦ Care conține acid citric. – Din fr. citrique. Vezi definitia »