Definita cuvantului briliant
briliánt (briliántă), adj. – Strălucitor. Fr. brillant. Ca adj., este cuvînt poetic importat al romantismului, fără circulație reală. – Der. briliant (var. berl(i)ant), s. n. (briliant), a cărui var. provine din tc. birlandi, barlandi, ngr. μπιρλάντια; briliantat, adj. (împodobit cu briliante); briliantin, adj. (strălucitor).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu briliant
ECLATÁNT, -Ă adj. strălucitor, impresionant, răsunător. (< fr. éclatant) Vezi definitia »
IMPOTÉNT, -Ă adj., s. m. (om) lipsit de vigoare; neputincios. ◊ (bărbat) inapt pentru săvârșirea actului sexual. (< fr. impotent, lat. impotens) Vezi definitia »
PLASTICIZÁNT, -Ă adj. care plasticizează. (< plasticiza + -ant) Vezi definitia »
PIROMÁNT, -Ă, piromanți, -te, s. m. și f. Persoană care practică piromanția. – Din it. piromante. Vezi definitia »
AMBULÁNT, -Ă, ambulanți, -te, adj. Care se deplasează dintr-un loc în altul, care nu are un loc fix. – Din fr. ambulant, lat. ambulans, -ntis. Vezi definitia »