HÚMIC, -Ă adj. (Rar) Bogat în humus. [< fr. humique]. Vezi definitia »

ÓRFIC, -Ă, orfici, -ce, adj., s. f. pl. 1. Adj. Privitor la Orfeu, care se referă la doctrine, mistere, concepții filozofice atribuite acestuia. ♦ Poeme orfice – denumire dată textelor lirice și filozofice grecești atribuite poetului mitic Orfeu. 2. S. f. pl. Sărbători în cinstea lui Dionysos. – Din fr. orphique. Vezi definitia »

rizilíc (rizilícuri), s. n. – Batjocură, rîs. Tc. rezilik (Șeineanu, II, 302; Lokotsch 1681). Vezi definitia »

ANÓDIC, -Ă, anodici, -e, adj. Care ține de anod, care provine de la anod. – Fr. anodique. Vezi definitia »

OROGRÁFIC, -Ă adj. referitor la orografie. ♦ nod ~ = ansamblu montan din care pornesc radiar culmi încadrate de o rețea hidrografică complexă. (< fr. orographique) Vezi definitia »