ILEGÍTIM, -Ă, ilegitimi, -e, adj. (Livr.) Care nu este legitim; care nu este îndreptățit, întemeiat; nelegitim. – Din fr. illégitime. Vezi definitia »

PRÓXIM, -Ă adj. cel mai apropiat (în timp și spațiu). ♦ gen ~ = primul termen al unei definiții, care se referă la noțiunea în sfera căreia intră obiectul definit. (< lat. proximus) Vezi definitia »

im², imuri, s.n. (reg., înv.) măsură de cereale. Vezi definitia »

ANONÍM, -Ă, anonimi, -e, adj. (Despre persoane) Care nu-și dă pe față numele; al cărui nume rămâne necunoscut; (despre un text) fără nume de autor. ♦ (Substantivat, f.) Scrisoare nesemnată. ♦ Fig. Neștiut, necunoscut. ♦ Societate anonimă = societate reprezentând principala formă de organizare a întreprinderilor capitaliste, alcătuită prin asocierea mai multor acționari. – Fr. anonyme (lat. lit. anonymus). Vezi definitia »

ILUSTRÍSIM adj. 1. (titlu de onoare) prealuminat, preailustru. 2. (fam.) excepțional, strălucit. (< it. illustrissimo, fr. illustrissime) Vezi definitia »