APOLOGÍE, apologii, s. f. 1. Elogiu, laudă ferventă (și adesea exagerată) adusă unei persoane, unei idei etc.; apărare (servilă și interesată) a cuiva sau a ceva. 2. Discurs, scriere care face apologia (1) cuiva sau a ceva. – Din fr. apologie, lat. apologia. Vezi definitia »

CIANOTIPÍE, cianotipii, s. f. Procedeu de producere prin copiere fotografică, utilizat în special pentru desenele tehnice al căror original a fost executat pe hârtie de calc, obținându-se o imagine negativă pe un fond albastru închis cu linii albe. [Pr.: ci-a-] – Din germ. Zianotypie. Vezi definitia »

FIZIOPATOLOGÍE s. f. 1. ramură a medicinei care studiază fiziologia organismului în timpul bolii. 2. disciplină care studiază mecanismele de producere a bolilor. (< fr. physiopathologie) Vezi definitia »

FLATERÍE, flaterii, s. f. (Rar) Flatare. – Din fr. flatterie. Vezi definitia »

HETEROCROMÍE, heterocromii, s. f. (Med.) Anomalie congenitală caracterizată prin colorarea diferită a irisurilor. – Din fr. hétérochromie. Vezi definitia »