PETECÍ vb. IV. v. petici. Vezi definitia »

minegóci s. n. – Urcior, tumoare a pleoapei. – Var. negoci. Origine necunoscută. Nici der. din neg (Tiktin), nici cea de la un gr. *μυνιϰόϰϰιον, în loc de μονόϰοϰϰος (Diculescu, Elementele, 478), nu par convingătoare. Numai în Banat. Vezi definitia »

cheșméci s. m. – Intrigi, combinații. Din. germ. Techtelmechtel, după Pușcariu, Dacor., IV, 681. În Bucov. Vezi definitia »

ALIVÉNCI s. f. pl. (Reg.) Numele unei hore și melodia după care se execută. Vezi definitia »

a avea draci expr. a fi prost dispus; a fi nervos. Vezi definitia »