TÁNDRU, -Ă adj. care manifestă sau denotă tandrețe; duios, gingaș. (< fr. tandre) Vezi definitia »

TÁRTRU, tartruri, s. n. 1. Sediment care se depune pe pereții butoaielor cu vin nou; tirighie. 2. Substanță calcaroasă de culoare gălbuie sau negricioasă, care se depune uneori pe coroana dinților. – Fr. tartre. Vezi definitia »

MONOCILÍNDRU, monocilindri, s. m. Motor cu ardere internă, cu un singur cilindru. – Din mono- + cilindru. Vezi definitia »

ALPÉSTRU, -Ă, alpeștri, -stre, adj. Alpin. – Fr. alpestre. Vezi definitia »

UDOMÉTRU s.n. Pluviometru. [< fr. udomètre, cf. lat. udus – umed, gr. metron – măsură]. Vezi definitia »