gurár, gurári, s.m. n. (reg.) 1. lucrător la intrarea în ocnă. 2. astupătoare la gura cuptorului. 3. partea războiului de țesut în care se prinde urzeala. 4. bubă în gură. Vezi definitia »

MONOCULÁR, -Ă adj. 1. (despre vedere) cu un singur ochi. 2. (despre un sistem optic) cu un singur ocular. (< fr. monoculaire) Vezi definitia »

DELEGATÁR, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care deleagă, care dă delegație. [Cf. fr. délégataire]. Vezi definitia »

EDILITÁR, -Ă adj. referitor la administrația, la lucrările de interes public ale unui oraș. (< fr. édilitaire) Vezi definitia »

CONTRASEMNATÁR, -Ă s. m. f. cel care contrasemnează. (după fr. contresignataire) Vezi definitia »