Definita cuvantului brut
brut (brútă), adj. – Neprelucrat, ordinar, necizelat. Fr. brut. – Der. brută, s. f., din fr. brute; brutal, adj., din fr. brutal; brutalitate, s. f., din fr. brutalité; brutaliza, vb., din fr. brutaliser; abrutiza, vb., din fr. abrutir, tratat ca în echivalența simbol-simboliza, general-generaliza etc.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu brut
ȘUT s.n. 1. Lovitură foarte puternică dată cu piciorul (sau cu mâna) în minge la fotbal, la rugbi etc. ◊ Șut de penalitate = lovitură acordată în jocul de hochei pe gheață împotriva echipei care a săvârșit o anumită infracțiune. 2. Lucrul executat de un miner într-o zi în mină. ♦ Timpul cât lucrează o echipă de mineri de când intră și până iese din mină; schimb. [< engl. shoot]. Vezi definitia »
NEȚESÚT adj. v. PIEDIN. (Pop.) Totalitatea firelor de urzeală de la capătul unei pânze, care rămân nețesute și se taie când pânza este scoasă de pe războiul de țesut. [DEX '98] Vezi definitia »
mut, muți s. m. (peior.) om lipsit de personalitate. Vezi definitia »
POSTACÚT, -Ă adj. (despre o stare maladivă) de după starea critică. (< post1- + acut) Vezi definitia »
NECERNÚT adj. v. DIN (VII). (Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru) Mămăligă din făină necernută. [DEX '98] Vezi definitia »