Definita cuvantului monocord
MONOCÓRD, -Ă adj. (Despre instrumente muzicale) Cu o singură coardă. ♦ (Fig.) Monoton, uniform, inexpresiv. // s.n. Instrument cu o singură coardă, folosit pentru a determina raporturile numerice ale sunetelor și a acorda alte instrumente. [< fr. monocorde, cf. gr. monos – unic, chorde – coardă].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu monocord
REITCORD s. n. Nume dat unei țesături de bumbac, care este utilizată pentru confecționarea balonzaidelor, raglanelor și canadienelor. [Pr.: ráit-cord] – Denumire comercială. Vezi definitia »
ÓXFORD s.n. 1. Țesătură de bumbac sau de lână în carouri din fire colorate. 2. Rasă de oi care dau o bună producție de carne. [< fr. oxford, cf. Oxford – oraș în Anglia]. Vezi definitia »
SABÓRD, saborduri, s. n. Deschizătură în pereții laterali ai unei nave, folosită mai ales pentru scurgerea apei acumulate pe puntea superioară și pentru operațiile de încărcare și de descărcare. – Din fr. sabord. Vezi definitia »
EPICÁRD s. n. învelișul extern al inimii. (< fr. épicarde) Vezi definitia »
IARD elem. yard. Vezi definitia »