Definita cuvantului bucluc
buclúc (buclúcuri), s. n. – 1. (Banat) Bălegar, îngrășămînt. – 2. (Mold.) Bunuri gospodărești, obiecte casnice. – 3. Necaz, neplăcere, încurcătură. – Var. bocluc. Tc. bokluk „bălegar” și „ceartă” (Șeineanu, II, 53; Lokotsch 329; Ronzevalle 53), cf. sb. bokluk „murdării”, bg. bokluk „bălegar”. Roesler 590 îl derivă incorect din tc. boklu „care face cute”. – Der. buclucaș, adj. (certăreț, gîlcevitor).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bucluc
TRABÚC, trabucuri, s. n. Țigară de foi. – Din germ. Trabuko. Vezi definitia »
GIUMBUȘLÚC, giumbușlucuri, s. n. Faptă, atitudine, vorbă care înveselește, distrează; caraghioslâc, ghidușie, giumbuș; (peior.) glumă de prost gust. – Din tc. cümbüșlük. Vezi definitia »
matrahuc, cotoharl Vezi definitia »
băbălúc s.m. sg. (reg. în loc.) din băbăluc = din moși-strămoși; din timpuri străvechi, din vechime. Vezi definitia »
băbăluc2 / băbălucă (reg.) s. m. / s. f. Vezi definitia »