șui³, șúie, s.n. (reg.) lingură mare cu care se scoate jintuiala. Vezi definitia »

ZBILȚUÍ, zbílțui, vb. IV. Tranz. A strânge, a uni cu putere. (zbilț + suf. -ui) Vezi definitia »

murencuí, muréncui, vb. IV (reg.) a șovăi, a îngăima, a se bâlbâi. Vezi definitia »

șmenui, șmenuiesc I. v. t. a escroca, a înșela, a păcăli pe cineva în timpul unei tranzacții valutare, substituind banii cu hârtii. II. v. r. (deț.) 1. a se automutila prin tăiere. 2. a consuma intenționat alimente alterate. Vezi definitia »

țipuí, țipuiésc, vb. IV (reg.) a striga tare și ascuțit; a guița. Vezi definitia »