ȚEPUÍ, țepuiesc, vb. IV. tranz. și refl. (Arg.) 1. Tranz. A păcăli, a înșela, a escroca; a frauda; a da țeapă (cuiva). 2. Refl. A se lăsa păcălit, înșelat, escrocat; a lua țeapă. – Din țeapă + suf. -ui. Vezi definitia »

înjerdăluí (-uésc, -ít), vb. refl. – A se însănătoși, a-și reveni, a se restabili. Mag. serdül- „a crește” (Drăganu, Dacor., VII, 135). Vezi definitia »

ARGINTUÍ, argintuiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A arginta. – Argint + suf. -ui. Vezi definitia »

GARGÚI s.n. (Constr.) Jgheab sau burlan scurt pentru scurgerea apei, ornamentat, reprezentând adesea animale fantastice. [Scris și gargouille. / < fr. gargouille]. Vezi definitia »

CĂLMĂȚUI 1. Rîu afluent stg. al Dunării; 145 km. Considerat o veche albie a Buzăului. Izv. la V de municipiul Buzău și străbate Bărăganul de la V la E. Se mai numește C. brăilean. 2. Rîu afl. stg. al Dunării, prin intermediul bălții Suhaia; 134 km. Izv. din C. Boianului. Are curs intermitent, secînd în perioadele secetoase. Se mai numește C. teleormănean. Vezi definitia »