SONÁNTĂ s.f. Consoană a cărei emisiune este asemănătoare cu a vocalelor și care, în anumite limbi, poate fi centru de silabă. ♦ adj. Consoană sonantă. [< fr. sonnante]. Vezi definitia »

PIXÍDĂ, pixide, s. f. 1. Casetă sau cupă acoperită, care servea în trecut la păstrarea bijuteriilor sau a împărtășaniei. 2. Tip de fruct în formă de capsulă, care se deschide după coacere printr-un căpăcel sau prin ruperea în două. – Din fr. pyxide. Vezi definitia »

SCVÁMĂ, scvame, s. f. (Bot.) Frunzișoară modificată, tare, care protejează mugurii, receptaculul. – Din lat. squama. Vezi definitia »

ZOBORÍNĂ s. f. Zlamac; cocoloș, bulgăre dintr-un material. (din zob) Vezi definitia »

METALOSFÉRĂ s. f. (Geol.) Barisferă. – Din fr. métallosphère. Vezi definitia »