ZĂLÚG, zălugi, s. m. (Reg.) Lanț împletit din sârmă. – Et. nec. Vezi definitia »

ug (-ghi), s. m. – Veche monedă ungurească de aur, valora 200 bani sau aspri în 1660. – Var. ughi. Sl. ugrŭskŭ „ungar” (Tiktin), abreviat ug în documente. Nu pare să fi avut circulație reală. Pl. a stat la baza var. (Byck-Graur 25). Vezi definitia »

PLUG, pluguri, s. n. 1. Unealtă agricolă cu tracțiune animală sau mecanică, folosită la arat, la dezmiriștit etc. ◊ Expr. De la coarnele plugului = de la țară. ♦ Arat, plugărit. ♦ Îndeletnicirea, ocupația plugarului; plugărie¹. ◊ Expr. Acesta (sau acela) mi-i plugul = aceasta (sau aceea) îmi este meseria, ocupația. ♦ Fig. Ogor, pământ; țară. 2. (În sintagmele) Plug de cărbune = mașină de lucru prevăzută cu lame sau cuțite pentru dislocarea materialului, folosită la executarea mecanizată a operațiilor de abataj și de încărcare a cărbunilor. Plug nivelator = mașină folosită la nivelarea terenurilor și la împrăștierea unui material pe o șosea sau pe un teren. Plug pentru șanțuri = mașină de lucru cu cuțite speciale care servește la săparea șanțurilor. Plug de zăpadă = vehicul echipat cu un dispozitiv pentru curățirea zăpezii de pe o cale de comunicație. 3. Piesă metalică montată transversal pe o bandă de transport, pentru a face ca materialul transportat să cadă alături de bandă. 4. Figură de schi care constă în apropierea din mers a vârfurilor schiurilor în formă de unghi, pentru a frâna sau pentru a reduce viteza. 5. (Reg.) Plugușor (2). – Din sl. plugŭ. Vezi definitia »

VÁNDRUG s.m. Lemn rotund despicat în două, care susține pereții unei mine. [< germ. Wanddruck]. Vezi definitia »

CRUG, cruguri, s.n. (inv.) 1. Orbită a Lunii sau a unei planete. Expr.: crugul cerului (sau ceresc) = bolta cereasca. 2. Ciclu solar sau lunar. – Din rus., scr. krug Vezi definitia »