Definita cuvantului multiplicativ
MULTIPLICATÍV, -Ă adj. Care multiplică, care arată o multiplicare. ◊ Numeral multiplicativ = numeral care exprimă proporția în care crește o cantitate sau se desfășoară o acțiune. [Cf. fr. multiplicatif].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu multiplicativ
DIFUZÍV, -Ă adj. (despre corpuri) care are proprietatea de a se difuza, de a se răspândi în toate sensurile. (< fr. diffusif) Vezi definitia »
INEXPRESÍV, -Ă, inexpresivi, -e, adj. Care este lipsit de expresivitate; neexpresiv, șters. – Din fr. inexpressif. Vezi definitia »
SUBSTITUTÍV, -Ă adj. care substituie. ◊ (despre o medicație) care urmărește a compensa un deficit organic. (< fr. substitutif) Vezi definitia »
PERTURBATÍV, -Ă, perturbativi, -e, adj. (Rar) Perturbator. – Din lat. perturbativus. Vezi definitia »
EXCLUSÍV, -Ă I. adj. (despre noțiuni abstracte) care se exclud unul pe altul; incompatibil cu altceva. ◊ referitor la un singur lucru. II. adv. cu excluderea altor posibilități, în afară de. ◊ numai. (< fr. exclusif, lat. exclusivus) Vezi definitia »